Lost&Found. Lapidarium se găsește în clădirea de poartă a castelului, prezentând acele elemente ale fostei galerii de statui și ale decorației sculptate în piatră a ansamblului arhitectural care au fost pierdute (furate, deteriorate) și ulterior redescoperite (curățate, parțial restaurate). Dintre cele mai mult de cincizeci de piese ale galeriei baroce de statui, doar câteva au supraviețuit vicisitudinile secolului XX. Statuile și decorațiile sculptate în piatră expuse în lapidar au fost descoperite în timpul lucrărilor de restaurare a castelului, iar șase statui au fost puse la dispoziție de către Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei.

Galeria de statui a Castelului Bánffy din Bonțida este cel mai important ansamblu sculptural transilvănean din secolul al XVIII-lea, realizat la comanda contelui Dénes Bánffy cu ocazia extinderii castelului din anii 1740-50, care a dorit să-și decoreze reședința într-un mod demn de rangul său, luând ca sursă de inspirație clădirile aristocratice vieneze. Statuile au fost realizate de sculptorul clujean Johannes Nachtigall, care pentru modelarea figurilor săi mitologici – eroi, titani și zei – s-a inspirat din Metamorfozele poetului roman Ovidiu. Pe lângă statuile de pe clădirea principală și curtea de onoare, ornamentația ansamblului era completată cu urne decorative combinate cu elemente figurale. Ancadramentele decorative ale porților manejului și grajdului erau completate cu reprezentări de cai: în cazul manejului de statuia unui călăreț cu calul cabrat, iar în cel al grajdului de relieful unui cal reprezentat din profil. Statuia de cal în mărime naturală ca parte a unei fântâni din grajd, precum și urnele și statuile din parcul castelului fac, de asemenea, parte din ansamblul sculptural al castelului.

Expoziția Lost&Found. Lapidarium a fost creată cu participarea unor tineri istorici de artă, arhitecți, artiști plastici, designeri și manageri de proiect.

Expoziția poate fi vizitată zilnic între orele 10:00 și 18:00 ⃰ .

⃰  Pentru informații despre programul castelului, vă rugăm să urmăriți paginile noastre (Facebook, pagină de web).

Expoziția trilingvă „Câmpurile de forță ale lui Miklós Bánffy” prezintă ampla activitate culturală și politică a contelui Miklós Bánffy, fost proprietar al Castelului Bánffy din Bonțida. Expoziția este amplasată în partea cea mai reprezentativă a castelului, care a servit timp de secole drept reședință a familiei. În cinci săli, sunt explorate „câmpurile de forță” geografice și spirituale care au modelat viața și activitatea contelui. Întrucât nu există o expoziție permanentă comparabilă care să documenteze această personalitate remarcabilă, inițiativa este una necesară și deosebit de importantă.

Expoziția oferă o experiență unică vizitatorilor de toate vârstele. Ea îmbină prezentarea muzeală tradițională cu conținut digital, utilizând instrumente tactile și multimedia pentru a evidenția personalitatea și activitatea multilaterală a lui Bánffy. Acestea includ rolurile sale de politician, scriitor, regizor de operă, scenograf, regizor de teatru, artist grafic, caricaturist și om de familie. Expoziția explorează, de asemenea, splendoarea de odinioară a Castelului din Bonțida, distrugerea, degradarea și, în cele din urmă, revitalizarea acestuia. Conținutul digital este accesibil prin intermediul smartphone-urilor vizitatorilor, iar la recepție sunt disponibile tablete.

Curator: Eszter Apor

Design, instalații, implementare:

Atelier MASS – Cluj-Napoca
Art Bending – Cluj-Napoca
IDEA-Plus – Cluj-Napoca
Nurb Concept – București
Pro Restauratio – Cluj-Napoca

Instituții implicate:

Asociația Carola – Cluj-Napoca
Eparhia Reformată de pe lângă Dunăre
Arhiva Ráday – Budapesta
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca
Biblioteca Szabó Ervin – Budapesta
Institutul Liszt – Sfântu Gheorghe
Opera de Stat Maghiară – Budapesta
Muzeul Național al Ungariei – Budapesta
Academia Maghiară de Științe, Institutul de Cercetări Filologice
Colecția Institutului de Istoria Artei – Budapesta
Biblioteca Națională Széchényi – Budapesta
Muzeul Literar Petőfi – Budapesta
Universitatea Sapientia – Cluj-Napoca
Muzeul de Arte Frumoase / Galeria Națională – Budapesta
Institutul și Muzeul Național de Istorie a Teatrului – Budapesta
Muzeul Zempléni – Szerencs

Persoane și cercetători implicați:

Ailisha O’Sullivan, Dr. Bartos-Elekes Zsombor, Dán Barna, Bánffy-Jelen Nicolette, Dr. Barcsay Tamás, Dr. Berki Tímea, Gy. Gercsák Gábor, Gy. Dávid Gyula, Dr. Rus-Cacovean Ioana, Szabó-Szebeni Róbert, Szebeni Zsuzsa, Veégh Daray Erzsébet

Sponsori: 

 

Expoziția de fotografie „Nutricia”, realizată de Angela Kalló, propune o impresionantă călătorie vizuală prin ruinele castelului. Expuse în alb-negru, fotografiile surprind degradarea dramatică și grandoarea tăcută a spațiilor abandonate, evidențiind texturile, umbrele și detaliile arhitecturale lăsate în urmă de trecerea timpului.

Expoziția oferă vizitatorilor o perspectivă contemplativă asupra splendorii de odinioară a castelului și asupra stării sale actuale de ruină, evocând atât sentimentul pierderii, cât și frumusețea descoperită în degradare.

Expoziția prezintă viața și moștenirea lui Katalin Bánffy, ultima contesă de Bonțida, a cărei poveste este inseparabilă de destinul domeniului Bánffy și de patrimoniul cultural al Transilvaniei. Prin fotografii atent selectate și materiale de arhivă, vizitatorii sunt invitați să descopere o narațiune personală și istorică ce traversează generații, războaie, exilul și puterea durabilă a memoriei.

Contesa Katalin Bánffy (1924–2025) a fost o figură marcantă a aristocrației transilvănene din secolul al XX-lea, care, de-a lungul vieții, a păstrat cu fidelitate moștenirea culturală a familiei sale și a Transilvaniei. S-a născut la 5 iunie 1924, la Budapesta, fiind singurul copil al scriitorului și politicianului conte Miklós Bánffy și al actriței Aranka Váradi. Experiențele formative ale copilăriei sale au fost strâns legate de castelul familiei din Bonțida, despre care avea să scrie ulterior în memoriile sale Ének az életből (Cântec din viață): „Îl admiram, îl iubeam, dar nu am simțit niciodată că îmi aparține. În mod ciudat, simțeam mai degrabă că eu îi aparțin lui.”

Nu este surprinzător faptul că a fost considerată de mulți „ultima contesă”, cea care, în copilărie și tinerețe, a trăit viața cotidiană a castelului înainte de distrugerea acestuia și care, după căderea comunismului, a jucat un rol esențial în retrocedarea și conservarea lui pentru generațiile viitoare.

După cel de-al Doilea Război Mondial, în 1946, s-a căsătorit cu Ted Jelen, iar cuplul s-a stabilit în Maroc. Au avut trei copii: Elisabeth (1948–), Nicolette (1950–) și David (1956–1999). Katalin Bánffy a rămas profund dedicată păstrării moștenirii intelectuale a tatălui său, contele Miklós Bánffy. Una dintre contribuțiile sale cele mai importante a fost inițierea traducerilor în limba engleză și franceză ale Trilogiei transilvănene și participarea ca traducător asociat la ediția în limba engleză. Publicarea trilogiei în limba engleză a reprezentat un moment de referință: datorită acestui demers, opera lui Miklós Bánffy a dobândit recunoașterea internațională pe care o merita de mult timp.

În semn de recunoaștere a contribuției sale la promovarea internațională a moștenirii literare a tatălui său, în 2012 i-a fost conferită Crucea de Ofițer a Ordinului de Merit al Ungariei. S-a stins din viață la Tanger, la 14 februarie 2025, la capătul unei vieți lungi și pline de sens.

📍 Locație: Clădirea principală, Etajul I

Cu ocazia aniversării a 20 de ani, în curtea castelului a fost instalată o nouă expoziție în aer liber, sub formă de panouri, care oferă vizitatorilor o introducere informativă în istoria și semnificația castelului.

Panourile îi conduc pe vizitatori prin povestea domeniului — de la evoluția sa arhitecturală și momentele istorice importante până la evenimentele dramatice ale secolului al XX-lea care i-au marcat destinul. Prin fotografii istorice, materiale de arhivă și texte explicative concise, expoziția prezintă transformările castelului de-a lungul secolelor și evidențiază importanța sa culturală în cadrul regiunii.

Amplasată în curte, expoziția este accesibilă gratuit și este concepută pentru a îmbogăți experiența vizitatorilor, oferind context istoric chiar la fața locului. Ea constituie un adaos educativ și interpretativ la monument, ajutând publicul să înțeleagă mai bine patrimoniul arhitectural, straturile istorice și moștenirea durabilă a castelului.

Fundația Transylvania Trust, în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, prezintă expoziția itinerantă „Castelele și cetățile din regiunea Someșului”.

Expoziția include unsprezece monumente din județul Cluj, de la obiective bine cunoscute până la situri mai puțin cunoscute. Printre acestea se numără Castelul Bánffy din Cluj, Conacul Rhédey din Doboka, Castelul Bánffy din Răscruci și Castelul Kornis din Szentbenedek. Unele clădiri sunt prezentate drept exemple pozitive de conservare, în timp ce altele spun povești tragice despre neglijență și degradare.

Expoziția își propune să atragă atenția publicului asupra acestui segment important al patrimoniului construit, subliniind responsabilitatea socială comună privind protejarea sa.

Partenerii în realizarea expoziției sunt Consiliul Județean Cluj, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Centrul Cultural Cluj-Napoca, cu sprijinul Cancelariei Prim-ministrului – Departamentul pentru Politici Naționale și al Fundației Iskola. Expoziția itinerantă este finanțată de Ordinul Arhitecților din România, prin fondul Timbrul Arhitecturii.

Toți vizitatorii sunt invitați cu drag să descopere istoria, arhitectura și poveștile castelelor și cetăților din regiunea Someșului.